Bio-bibliografie

Data şi locul naşterii: 25 octombrie 1943, Timişoara

Studii. Clasele I-IV: Şcoala 22 (nr. actual), str. Septimiu Albini, Cluj (1950-1954); clasele V-VII: Liceul de Băieţi nr. 4, transformat în Liceul „Emil Racoviţă” Cluj (1954-1957); clasa a VIII-a: Liceul militar „Dimitrie Cantemir”, Breaza, jud. Prahova (1957-1958); clasa a IX-a: Liceul militar „Ştefan cel Mare”, Câmpulung Moldovenesc (1958-1959); clasele X-XI: Liceul „Emil Racoviţă” Cluj (1959-1961); examenul de maturitate în 1961; Facultatea de Filologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj, secţia Limba şi literatura română (1961-1966) ; licenţă în 1966.

Funcţii: profesor la Şcoala generală din com. Dăbâca, jud. Cluj (1966-1968); îndrumător (ghid) la Muzeul „Octavian Goga” din Ciucea (1969); funcţionar cultural (inspector cu probleme de teatru) la Comitetul pentru Cultură şi Artă, devenit Comitetul Judeţean de Cultură şi Educaţie Socialistă Cluj (1970-1972); lector la Editura Dacia (1972-1994); preşedinte al Asociaţiei Sindicale a Scriitorilor Cluj (1994-1996); detaşat în Ministerul Afacerilor Externe ca director al Centrului Cultural al României de la Budapesta (1996-1998); director al Filialei clujene a Editurii Paralela 45 (1998); lector colaborator, cu un curs de utopie, la Facultatea de Litere a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj (2000-2001); membru în Consiliul Uniunii Scriitorilor şi în Comitetul Director (2000-2004); angajat prin concurs în Ministerul Afacerilor Externe ca director al Institutului Cultural Român de la Budapesta (2002-2006).

Burse: bursă de specializare oferită de Internationale Jugendbibliotek din München, Germania (1988)

Doctorat: în Literatura universală şi comparată, cu teza Discursul utopic, 1999, publicată cu acelaşi titlu în 2000

Colaborări la reviste: „Steaua”, „Tribuna”, „Vatra”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Secolul 20”, „Colecţia de povestiri ştiinţifico-fantastice”, alte publicaţii SF („Helion”, Almanahul „Anticipaţia”), precum şi la emisiuni literare ale Studioului Teritorial de Radio Cluj. După anul 2000, colaborări la „Ziarul de duminică” şi la publicaţii pe Internet: „Pro-Scris”, „Romania SF on-line”, „NetSF”.

Colaborări la volume colective:

Antologii de autor: Az átlépett látóhatár. Román tudományos-fantasztikus elbeszélések (Orizontul depăşit. Povestiri ştiinţifico-fantastice româneşti), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1975; Die beste aller Welten, rumänische Science-fiction (Cea mai bună dintre lumi, science-fiction românesc), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1979; SF aus Rumänien, în colaborare cu Herbert W. Franke, Wilhelm Goldmann Verlag, München, Germania, 1983.

Prezenţe în alte antologii, publicate în ţară: Pe lungimea de undă a Cosmosului, culegere de povestiri ştiinţifico-fantastice româneşti, Editura Tineretului, Bucureşti, 1967; Der stumme Android (Isprava androidului mut), Editura Tineretului, Bucureşti, 1968; A kozmosz hullámhosszán (Pe lungimea de undă a cosmosului), Editura Kriterion, Bucureşti, 1970; Oameni şi stele. Din cele mai frumoase povestiri ştiinţifico-fantastice româneşti, selecţie şi note de Victor Zednic, Editura Albatros, Bucureşti, 1975; O falie în timp, pagini de anticipaţie românească prezentate de Ion Hobana, Editura Eminescu, Bucureşti, 1976; Liudi i zvezdî (Oameni şi stele), antologie de Victor Zednic, Editura Albatros, Bucureşti, 1978; Fugă în spaţiu-timp. Povestiri ştiinţifico-fantastice de autori români, antologie de Ion Hobana, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1981; Das präparierte Klawier (Pianul preparat), antologie de Ion Hobana, Editura Kriterion, Bucureşti, 1982; Nuvela şi povestirea românească în deceniul opt, antologie, introducere şi aparat critic de Cornel Regman, Editura Eminescu, Bucureşti, 1983; Alfa. O antologie a literaturii de anticipaţie româneşti, îngrijită de Alexandru Mironov, Ion Ilie Iosif şi Radu Honga, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1983; Culegere de texte literare pentru clasele V-VIII, de Vasile Teodorescu, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983; O planetă numită Anticipaţie, antologie de Alexandru Mironov şi Dan Merişca, Editura Junimea, Iaşi, 1985; Az összerobbanás (Implozia), antologie de Medgyesi Akos, Editura Albatros, Bucureşti, 1987; Întâmplări dintr-un univers al păcii, selecţie şi coordonare de Alexandru Mironov şi George Veniamin, Editura Politică, Bucureşti, 1987; Întoarcere pe planeta albastră, antologie de Lucian Hanu, Editura Politică, Bucureşti, 1989; Timpul este umbra noastră. Science-fiction românesc din ultimele două decenii, antologie comentată de Cornel Robu, Editura Dacia, Cluj, 1991; Antologia science-fiction Nemira ’94, selecţie de Romulus Bărbulescu şi George Anania, cu o prezentare de N. Lee Wood şi Norman Spinrad, Editura Nemira, Bucureşti, 1994; Twelwe of the Best Romanian SF Stories, selecţie şi prezentări de Cornel Robu, Editura Sedona, Timişoara, 1995. De asemenea, în grupajele antologice publicate de revistele Romanian Review, Revue Roumaine, Rumänische Rundschau, Rumânskaia Literatura (nr. 1/1981, nr. 5/1988), în seria de broşuri Biblioteka “Rumânia” (nr. 9/1978, nr. 6/1987), în Almanahurile Convorbiri Literare (1979, 1980, 1982), Almanahul Tribuna (1983), Almanahul Korunk (1984), în Almanahurile Anticipaţia (1984, 1987, 1989) etc.

În străinătate: Les meilleures histoires de science-fiction roumaine, antologie de Vladimir Colin, Editions Marabout, Verviers, Belgia; Uskok w czasie (O falie în timp), antologie de Ion Hobana şi Danuta Bienkowska, Wydawnictwo Poznanskie, Poznan, Polonia, 1982; Roumanie fantastique, antologie de Sergiu Pavel Dan şi A.-B. Goorden, Editions “Recto-Verso”, Bruxelles, Belgia, 1983; Der redende Goldstaub (Glasul din pulberea aurie), Verlag Volk und Welt, Berlin, R.D.G., 1984; Erkundungen II. 33 rumänische Erzähler (Treizeci şi trei de povestitori români), antologie de Eva Behring, Verlag Volk und Welt, Berlin, R.D.G., 1985; Science-fiction Essays, antologie de Olaf R. Spittel, Mitteldeutscher Verlag, Halle-Leipzig, R.D.G., 1987; Téren és idön túl (Dincolo de spaţiu şi timp), antologie de Threton Judit, Editor World SF secţia maghiară, Budapesta, Ungaria, 1988; În căutarea Atlantidei. Pagini de literatură ştiinţifico-fantastică, selecţie de Ion Mânăscurtă, Editura Hyperion, Chişinău, Republica Moldova, 1990. De asemenea, în antologiile unor publicaţii periodice: Galaktika, Budapesta (nr. 12/1975, nr. 36/1979, nr. 54/1984), Nova SF*, Bologna, Italia (nr. 6/1986), Futuro Europa, Bologna, Italia (nr. 10/1992).

Iniţiative culturale: coordonator al colecţiilor „Licorn” şi „Andromeda”, la Editura Dacia (1993-1994). Rubrici permanente în Colecţia „Povestiri ştiinţifico-fantastice”, Bucureşti (Fantezii de centaur, ianuarie-aprilie 1974); la Studioul Teritorial de Radio Cluj (Efigiile anticipaţiei, februarie 1979-martie 1982); în „Transilvania Jurnal”, ediţia de Cluj (Tableta de concordie naţională, ianuarie-mai 2000); în „Adevărul de Cluj” (Tableta de concordie naţională, iulie-decembrie 2000), în „Ziarul de Duminică” (Discoteca din Alexandria, ianuarie 2004-iunie 2006, Orizonturi în expansiune, din iunie 2006); în revista „Tribuna” (Ştiinţă şi violoncel, din februarie 2008). Programe de diplomaţie culturală iniţiate, coordonate şi derulate la Centrul, apoi Institutul Cultural Român de la Budapesta (între 1996-1998 şi 2002-2006).

Debutul absolut: poezia Cântec pentru rachetă, în ziarul „Făclia” din Cluj (1960)

Ca autor dramatic, piese de teatru pentru copii: Planeta părăsită, fantezie ştiinţifico-fantastică, premiera în 1973 la Teatrul de Păpuşi din Cluj, regia Horia Pop, scenografia Virgil Svinţiu; Eclipsa cea mare, premiera în 1981 la Teatrul de Păpuşi „Prichindel” din Alba-Iulia, regia artistică Francisca Simionescu, scenografia Avram Mentzel.

Debutul editorial: Întâlnire cu meduza (1966)

Opera tipărită: Întâlnire cu meduza, povestiri, Editura Tineretului, Bucureşti, 1966; Argonautica, roman, Editura Albatros, Bucureşti, 1970 (ediţia a doua, revăzută şi amplificată, cu un cuvânt înainte al autorului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1980); Planeta părăsită, serial pentru păpuşi, Comitetul judeţean pentru cultură şi artă, Teatrul de Păpuşi Cluj, 1971; Viaţa într-o floare, teatru pentru tineret, Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă, Cluj, 1972; Jocul cu vipere, versuri, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1972; Nopţile memoriei, povestiri şi nuvele, Editura Albatros, Bucureşti, 1973; Adevărul despre himere, povestiri şi nuvele, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1976; Pasărea de lut, roman, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1976; Figurine de ceară, povestiri şi nuvele, cu un cuvânt înainte de Ion Hobana, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978; Semnul licornului, povestiri şi nuvele, Editura Albatros, Bucureşti, 1980; Cina cea mai lungă, roman, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983; H. G. Wells: utopia modernă, eseu critic, Editura Albatros, Bucureşti, 1983; Anticipaţia românească. Un capitol de istorie literară, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994 (ed. a II-a revăzută şi adăugită, Editura Viitorul Românesc, Bucureşti, 2003); Discursul utopic. Momente şi sinteze, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2000; Figurine de ceară. Integrala povestirilor SF, cu un studiu introductiv de Cornel Robu, Editura Viitorul Românesc, Bucureşti, 2004; Mic tratat de concordie naţională sau Cartea tranziţiei, proză scurtă, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2005; Discoteca din Alexandria sau Cartea ştiinţelor, proză scurtă, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2007; Istoria anticipației românești, Editura Feed Back, Iași, 2007; Cronici de familie. SF-ul românesc după anul 2000, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2008; Povestiri de duminică, Millennium Press, Satu Mare, 2010; Zodia manipulării. Orizonturi în expansiune, publicistică, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010; Știință și violoncel. Orizonturi în expansiune, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2011; Călătorie în Capricia, roman, Eagle Publishing House, București, 2011; Așteaptă vremea ta, povestiri și nuvele, Editura Tipo Moldova, Iași, 2012; Călătoriile din balansoar, versuri pentru copii, Editura Limes, Florești-Cluj, 2010.

Traduceri din opera originală în alte limbi: Numeroase povestiri traduse şi publicate în reviste şi antologii din Belgia, Germania, Italia, Grecia, Polonia, Ungaria. Un volum special al periodicului Galaktika din Budapesta (nr. 54 din 1984) este dedicat integral autorului, cu nuvele, povestiri şi câteva poeme traduse de Veress Zoltán şi Dáné Tibor, prefaţă de Kuczka Péter. Povestiri traduse în franceză, engleză, germană, maghiară şi rusă au apărut, de asemenea, în antologii şi reviste literare pentru străinătate tipărite în România. Între traducători figurează Andrée Fleury, Micaela Slăvescu (franceză), Roldano Romanelli, Claudio Del Maso (italiană), Franz Hodjak, Hilde Linnert, Erich Mesch, Anke Pfeifer, Gloria von Wroblewski, Hermann Kraft, Christian Ungureanu (germană), Klumák István, Semlyén István, Németi Rudolf, Kerekes György, Trethon Judit, Járai István Csongor (maghiară), M. Hutira, Tatiana Voronţova, Xenia Dumitru, Alexandru Calais (rusă), Radu R. Şerban (engleză), Danuta Bienkowska (polonă), Antiţa Augustopoulos-Jucan şi Iannis Manikas (greacă), Sv. Raikov (sârbă).

Traduceri din literatura universală, în volum: Donald Keene, Literatura japoneză, eseu, cuvânt înainte şi addenda (Compendiu de literatură japoneză) de Sumiya Haruya, Editura Univers, Bucureşti, 1991; H. P. Lovecraft, Dagon, povestiri, cu prefaţa traducătorului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1993; H. P. Lovecraft, Hypnos, povestiri, cu prefaţa traducătorului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1993; John Brunner, Să prinzi o stea călătoare, roman, Editura Fahrenheit, Bucureşti, 1998; Du Fu, Balada carelor de luptă, poeme, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2004; H. P. Lovecraft, Dagon şi alte povestiri macabre, Editura Leda-Corint, Bucureşti, 2005; H. G. Wells, Lumea eliberată, roman, cu o prefaţă de Ion Hobana, Editura Minerva, Bucureşti, 2007.

Referinţe critice selective

În reviste: Valeriu Cristea, Literatura ştiinţifico-fantastică, în „România literară”, nr. 5, 31 ianuarie 1974; Valeriu Cristea, De la anticipaţie la realism, în „România literară”, nr. 13, 25 martie 1976; Mircea Iorgulescu, Profil Mircea Opriţă, în „Luceafărul”, nr. 14, 3 aprilie 1976; Anton Cosma, Un roman despre timp, în „Tribuna”, nr. 20, 13 mai 1976; Mircea Popa, Valenţele romanului ironic, în „Tribuna”, nr. 52, 29 decembrie 1983; Valeriu Cristea, De la utopie la realitate, în „România literară”, nr. 21, 24 mai 1984; Voicu Bugariu, O carte despre H. G. Wells, în „Luceafărul”, nr. 19, 11 mai 1985; Eugen Simion, Tema utopiei în roman, în „România literară”, nr. 30, 24 iulie 1986; N. Steinhardt, Mircea Opriţă, dincoace de SF, în „Familia”, nr. 6, iunie 1987; Cornel Robu, Portret de scriitor, în „Tribuna”, nr. 43, 28 oct.-3 nov. 1993; Constantin Cubleşan, Mircea Opriţă, Anticipaţia românească, în „Tribuna”, nr. 44, 28 oct.-3 nov. 1994; Ovidiu Pecican, În savana anticipaţiei româneşti, în „Contemporanul. Ideea europeană”, nr. 11, 16 martie 1995; Mircea Popa, Cărţile clujenilor: Mircea Opriţă, Discursul utopic, în „Adevărul de Cluj”, 23 aprilie 2001; Cornel Munteanu, Voci ale anticipaţiei – Mircea Opriţă, în „Nord Literar”, nr. 9, septembrie 2005; Adrian Ţion, Mircea Opriţă prins în vârtejul temelor favorite, în „Steaua”, nr. 7-8, iulie-august 2007. Michael Haulică, Și clasic, și modern, și bun, în Dilemateca, nr. 51, august 2010; Radu Voinescu, Anticipația românească sau legitimitatea unui gen literar, în Hyperion, nr. 10-11-12, 2011; Ovidiu Pecican, Cum poți fi persan, în Steaua, nr. 1, ianuarie 2012; Cornel Robu, Sarcasm cu zâmbetul pe buze, în Tribuna, nr. 233 și 234, mai și iunie 2012; Ștefan Borbély, Gulliver în Capricia, în Contemporanul, nr. 6, iunie 2012.

În volume: Valeriu Cristea, în Domeniul criticii, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1975; Ion Hobana, cuvânt înainte la Figurine de ceară, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978; Mircea Iorgulescu, în Scriitori tineri contemporani, Editura Eminescu, Bucureşti, 1978; Florin Manolescu, Mircea Opriţă, profil de autor, în Almanah Anticipaţia 1987, Bucureşti, 1986; N. Steinhardt, în Monologul polifonic, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1991; Anton Cosma, în Romanul românesc contemporan, 1945-1985, vol. II. Metarealismul, Presa Universitară Clujeană, 1998; Petru Poantă, în Dicţionar de poeţi. Clujul contemporan, Fundaţia Culturală Forum, Cluj-Napoca, 1998; articolul Mircea Opriţă, în Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Dicţionarul scriitorilor români, M – Q, Bucureşti, Editura Albatros, 2001; Cornel Robu, O “cheie de lectură” la ora re-lecturii, studiu introductiv la Figurine de ceară. Integrala povestirilor SF, Editura Viitorul Românesc, Bucureşti, 2004.

Premii literare:

În ţară: Premiul Uniunii Scriitorilor, Nopţile memoriei, 1973 (acordat 1974); Premiile Asociaţiei Scriitorilor Cluj, H.G. Wells: utopia modernă, 1983 (acordat 1984), Anticipaţia românească, 1994 (acordat 1985), Discursul utopic, 2000 (acordat 2001); Călătorie în Capricia (Premiul „Ion Agârbiceanu”, acordat 2012); Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române, Discursul utopic, 2000 (acordat 2002).

Alte premii în ţară: Premiul revistei Anticipaţia, 1994; Premiul revistei Jurnalul SF, 1994; Premiul Asociaţiei Române de Science Fiction (ARSFan), 1995; Premiul Fundaţiei „Vladimir Colin”, 1995. Premiul revistei Nord Literar pentru proză și interpretări critice SF, 2009; Premii ROMCON pe anul 2011, la categoria roman (Călătorie în Capricia) și categoria non-fiction (Știință și violoncel).

În străinătate: Premiul internaţional de poezie al PEN-Clubului, Londra, 1965; Premiul special al juriului la EUROCON III, Poznan, Polonia, 1976; Premiul „Aripile de aur ale fanteziei”, Poznan, Polonia, 1980.

Apartenenţa la organizaţii profesionale: Uniunea Scriitorilor din România (din 1976), Societatea Culturală „Lucian Blaga” Cluj (1990, membru fondator), Asociaţia Română de Science Fiction (ARSFan), membru fondator şi preşedinte.

Situaţia familială: căsătorit cu Doina Opriţă (n. 1948), traducătoare, membră Uniunii Scriitorilor din România. Copii: Anca Opriţă (n. 1977) şi Radu Opriţă (n. 1982).

Adresă, telefon, e-mail: Cluj-Napoca, str. Ciucaş nr. 5, bl. L-1, sc. 4, ap. 33. Tel. 0264-425248. E-mail: mircea_oprita@yahoo.co.uk.